Patru procurori, în lupta pentru scaunul lui Kovesi. Fosta șefă a DNA, procurorul care nu va beneficia de pensie specială din România
Anul viitor, exact pe vremea aceasta, mandatul de 7 ani al Laurei Codruța Kovesi la șefia Parchetului European (EPPO) se va încheia, legislația și regulamentul de înființare a instituției nepermițând prelungirea mandatului procurorului general european. Iar lucrurile se precipită chiar de acum, când se pare că există deja trei pretendenți la funcția ocupată de „Zeița anticorupției”, printre aceștia aflându-se chiar adjunctul EPPO, pe care Kovesi l-a învins, în 2019, la vot în Parlamentul European. Pentru că, tot din octombrie 2019, Kovesi nu mai este magistrat în România, finalizarea mandatului de la EPPO va face ca fosta șefă a DNA să nu beneficieze de prevederile legale referitoare la pensia de serviciu, deoarece, la momentul eliberării sale din magistratură, nu întrunea condițiile de vechime prevăzute de statutul judecătorilor și procurorilor. Va fi interesant de văzut, de asemenea, ce se va întâmpla cu „armata” de DNA-iști pe care Kovesi și-a transferat-o la EPPO în acest mandat.
Conform unor surse de la Bruxelles, conducerea Uniunii Europene se pregătește, încă de pe acum, pentru o schimbare strategică la vârful Parchetului European. Mandatul Laurei Codruța Kovesi se apropie de final, iar lista scurtă a succesorilor include patru nume sonore din Germania, Austria, Italia și Spania.
Astfel, patru procurori europeni s-ar află pe lista scurtă pentru a prelua conducerea EPPO, instituție care își are sediul la Luxemburg și care investighează fraudele și utilizarea abuzivă a fondurilor europene. Favoritul, potrivit surselor europene, ar fi chiar actualul adjunct al lui Kovesi, procurorul german Andres Ritter.
Trebuie menționat că mandatul actualei șefe a Parchetului European, Laura Codruța Kovesi, se va încheia în luna octombrie a anului 2026, după șase ani de la preluarea funcției, dar după șapte ani de la învestire, ea fiind și primul procuror general al acestei instituții de parchet.
Schimbarea de la vârful Parchetului European vine, de altfel, într-un moment în care Uniunea Europeană pregătește o reformă a mecanismelor de combatere a fraudei, care ar putea extinde atribuțiile EPPO în protejarea următorului buget multianual al Uniunii. În mandatul său, Laura Kovesi se laudă că a coordonat anchete de anvergură privind fraude cu fonduri europene, inclusiv cazuri care au vizat miniștri greci, contractele de achiziție de vaccinuri COVID-19, Partidul Popular European și mai mulți eurodeputați suspectați de folosirea abuzivă a banilor europeni.
N-a împlinit „stagiul” minim de 25 de ani ca magistrat în România
Spre deosebire de cutuma din România, unde un procuror general poate să candideze și pentru un al doilea mandat la vârful parchetului național, în ceea ce privește Parchetul European nu este prevăzută o astfel de posibilitate. Mandatul este de șapte ani și nu poate fi reînnoit.
Finalizarea mandatului lui Kovesi la EPPO nu îi va aduce acesteia nici pensia specială de magistrat în România. Laura Codruța Kovesi a intrat în magistratură, sub numele de Laura Codruța Lascu, în 22 mai 1998, prin decretul nr. 171.1998 semnat de către fostul președinte al României, Emil Constantinescu. Ea a devenit procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu.
De asemenea, Laura Codruța Kovesi a fost eliberată din magistratură de către președintele României Klaus Werner Iohannis, la data de 30 octombrie 2019. Atunci, s-a emis Decretul nr. 776/2019, prin care „Laura Codruța Kovesi, procuror în cadrul DIICOT – Serviciul Teritorial Sibiu, se eliberează din funcție, ca urmare a numirii sale în funcția de procuror general european al EPPO”.
