Ședința de lucru care a avut loc în sala mare a Consiliului Județean Argeș, pe tema proiectului privind identificarea zonelor de protecție strictă și non-intervenție în cadrul strategiei europene de biodiversitate, a iscat controverse și a iritat la maximum nervii edililor prezenți.
La discuții au participat două reprezentante ale Ministerului Mediului și patru reprezentanți ai asocierii de firme care a elaborat studiul.
Marian Toader, primarul comunei Lerești a explicat clar situația în care se află localitatea sa, aceasta având peste 35% din suprafață afectată de acest proiect.
,,Ne confruntăm cu ariile protejate. Dumneavoastră, nu știu dacă știți ce înseamnă să stai 8-9 luni de zile, colegii mei primari știu, până obții un aviz pentru extindere de rețea de gaze, pentru extindere de apă canalizare, fiind în arii protejate, pentru iluminat public prin Agenția Fondului de Mediu,pentru Planul de Urbanism General, să iei 26 de avize și când l-ai luat pe al 25-lea, expiră celelalte și o iei de la capăt, și uite așa am stat vreo 5-6 ani până am reușit să facem PUZ-ul. Și revenind la cifre, Fundația Conservation Carpathia are 1356 de hectare, 10%, persoane juridice 1696 de hectare și persoane fizice 262 de hectare. Deja la primărie de o săptămână s-a deschis un tabel, au venit persoanele și au semnat că nu sunt de acord cu introducerea în arie protejată.
Iar dacă ne uităm pe harta Lerestiului, cu aria protejată, suntem înconjurați, deci suprafața va fi mult mai mare. Suntem înconjurați, e ca o barieră. Avem și barajul Răușor, avem proiecte, așteptăm finanțare, avem zona Voinea, care este zona emblematica pentru Leresti, zona de turism, și unde avem și acolo investiții de canalizare de apă și de gaze, nu se poate!
De anul trecut din luna martie, suntem stațiune turistică de interes local, a fost o muncă de aproape trei ani de zile până am reușit să obținem acest statut, Leresti a fost prima comună turistică din România declarată în 1970, avem strategie de dezvoltare turistică, avem strategie de dezvoltare locală. ” a afirmat primarul Marian Toader.
