Declarațiile de avere și interese nu vor mai fi publicate și nu vor mai cuprinde detalii despre averile soților și copiilor, după ce Curtea Constituțională a României (CCR) a decis că două articole din Legea care reglementează acest aspect sunt neconstituționale. Agenția Națională de Integritate a reacționat avertizând că vor fi afectate angajamentele internaționale ale României, iar mai mulți lideri politici au vorbit despre nevoia de transparență privind averile demnitarilor.
Concret, este vorba de art.3 alin.(2) din Legea nr.176/2010, cu următorul cuprins: ‘Declarațiile de avere se întocmesc pe propria răspundere și cuprind drepturile și obligațiile declarantului, ale soțului/soției, precum și ale copiilor aflați în întreținere, potrivit anexei nr. 1’.
În urma acestei decizii, care este definitivă, declarațiile de avere care se depun la Agenția Națională de Integritate nu mai trebuie să cuprindă bunurile soților și copiilor.
De asemenea, a fost declarat neconstituțional și un articol din Legea nr.176/2010 privind publicarea pe pagina de internet a ANI a declarațiilor de avere și interese.
Art. 12 alin (6) prevede: ”Agenția asigură afișarea declarațiilor de avere și a declarațiilor de interese, prevăzute în anexele nr. 1 și 2, pe pagina de internet a Agenției, în termen de cel mult 30 de zile de la primire, prin anonimizarea adresei imobilelor declarate, cu excepția localității unde sunt situate, a adresei instituției care administrează activele financiare, a codului numeric personal, precum și a semnăturii. Declarațiile de avere și declarațiile de interese se mențin pe pagina de internet a Agenției pe toată durata exercitării funcției sau mandatului și 3 ani după încetarea acestuia și se arhivează potrivit legii.”
Argumentele CCR și impactul deciziei
Potrivit unor surse apropiate Curții, raportorul în acest dosar ar fi fost chiar președintele instituției, Marian Enache, iar decizia a fost pronunțată cu o majoritate confortabilă. CCR a apreciat că obligația de a declara bunurile și veniturile membrilor de familie aduce o atingere disproporționată dreptului la viață privată și că această măsură nu este justificată, chiar dacă are un scop legitim – prevenirea corupției și asigurarea transparenței.
